În ultimele luni, am auzit multe despre Organizația Mondială a Sănătății (OMS), un lider mondial în sănătatea umană. Ați ști dacă există ceva similar pentru bunăstarea animalelor?
Adevărul este că da. Cunoscută prin acronimul său original ca OIE, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor este de aproape 100 de ani reperul internațional în domeniul sănătății animale. Faptul că rămâne un reper după atâtea decenii este un indicator al importanței muncii sale.
Această activitate include nu doar formarea și diseminarea în domeniul bolilor animalelor, ci și cooperarea între țări și profesioniști din toate domeniile în fața patologiilor care afectează efectivul de animale din lume.În plus, se acordă o atenție deosebită celor care pot fi transmisibile peste granițe și chiar oamenilor.
Originea Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor
În anii 1920, în Europa de Vest a existat o îngrijorare tot mai mare cu privire la un focar de pestă bovină în Belgia. Acest focar a fost imediat asociat cu deplasarea zebusului prin port, venind din India în Brazilia.
După aceasta, autoritățile au fost pentru prima dată conștiente de importanța comerțului internațional cu animale pentru sănătatea animală. Cu alte cuvinte, simpla descărcare a animalelor vii în port a pus în pericol sănătatea vitelor în toată țara belgiană și, prin urmare, posibila ei răspândire în restul continentului european.
Această nevoie de a combate în comun bolile animale la nivel global a fost un motiv suficient pentru a crea OIE. Astfel, în 1924 s-a născut oficial organizația cunoscută atunci sub numele de Organizația Internațională de Epizootii.
Obiectivele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor
Obiectivele acestei organizații sunt diverse și se disting prin relevanța lor pentru menținerea unui nivel bun de sănătate în rândul speciilor de animale din lume. Printre acestea, găsim următoarele:
- Transparență cu privire la situația mondială a sănătății animale. Aceasta presupune că fiecare țară membră sesizează bolile care afectează animalele și care sunt depistate pe teritoriul lor. Cu aceste informații, OIE va pregăti o alertă care va fi transmisă altor țări, astfel încât acestea să se poată proteja.
- Analiza tuturor informațiilor științifice legate de sănătatea animală pe care le obține, pentru a disemina ulterior ceea ce consideră important. Cu aceasta, se realizează ca țările membre să își îmbunătățească metodele de control și să poată pune capăt bolilor.
- Promovarea solidarităţii internaţionale.Acesta este un obiectiv inerent însăși creării organizației, cu ideea de sprijin și colaborare între țări. Toate acestea se fac cu intenția de a pune capăt celor mai grave riscuri pentru sănătate, cele de transmitere transfrontalieră sau care afectează oamenii.
S-au menținut aceste obiective de-a lungul timpului?
În linii mari, da. Chiar și așa, este adevărat că fiecare perioadă de timp a încorporat nu numai țările membre, ci și noi obiective. Pe de o parte, a început ca o organizație care implică 28 de țări.
Astăzi, organizația are deja un total de 182 de țări din întreaga lume. Pe de altă parte, din moment ce bolile se schimbă, dispar, apar altele noi etc., obiectivele OIE au trebuit să se adapteze vremurilor.
În orice caz, ceea ce a vrut și dorește această organizație este ca țările să declare bolile animalelor pe care le detectează pe teritoriul lor și să colaboreze pentru a le controla și elimina la nivel mondial, în beneficiul tuturor.
Care sunt consecințele pozitive ale acțiunii comune între țările OIE?
Pretenția dumneavoastră de a crea transparență în sănătatea animală la nivel mondial este un avantaj din toate perspectivele. Poate cea mai pozitivă consecință este menținerea mișcării internaționale a animalelor.
Nu doar transportul nonprofit de animale de companie este conceput în această secțiune, ci și deplasarea cu interese comerciale, de exemplu, a speciilor de animale. Acesta a fost motivul principal al creării sale în anii douăzeci.
OIE creează, cu informațiile științifice pe care le colectează, reguli sanitare aplicabile schimburilor internaționale de animale. Aceste reguli sunt incluse în două coduri sanitare, unul pentru animale terestre și celăl alt pentru animale acvatice.
Împreună cu acestea, pune la dispoziția țărilor membre manuale de teste de diagnostic și vaccinuri, inclusiv pentru animalele terestre și acvatice.
Lista unică a bolilor a Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor
De la început, OIE s-a dedicat culegerii de informații pentru a afla care sunt cele mai relevante boli ale animalelor la nivel mondial. Cu aceste date, a făcut două liste:
- A Lista A, cu bolile transmisibile cu cea mai mare putere de difuzie și severitate deosebită. Adică cei care nu înțeleg granițele și care au consecințe grave asupra sănătății și/sau economiei. Această listă includea, de exemplu, pesta bovină sau febra aftoasă, două dintre bolile care au provocat diverse epidemii.
- A listă B, cu alte boli transmisibile de asemenea importante. De exemplu, boala Aujeszky sau rabia.
După ani, la începutul anilor 2000, OIE a decis să unifice aceste două liste într-o listă unică a bolilor animalelor. În 2020, această listă include în total 117 patologii care afectează toate speciile, cu mențiune specială a celor care au caracteristici zoonotice, adică care sunt transmisibile oamenilor.
De aceea, relevanța activității desfășurate de OIE este mai mult decât evidentă și este responsabilitatea țărilor lumii să susțină această activitate. Toate aceste entități guvernamentale complexe sunt create cu un singur scop în minte: obținerea unei sănătăți mai bune pentru animale.
