Comunicarea felinei este modul în care pisicile se exprimă. Acest tip de comunicare poate avea loc între animale, dar și cu proprietarii acestora. Înțelegerea comportamentului lor generează o empatie mai mare.
La pisici există două forme de comunicare: prin instincte și comportamente naturale. Prima, ca la majoritatea animalelor, este definită prin marcarea teritoriului.
Prin mirosul lor, pisicile lasă urme acolo unde se cocoță pentru a-și identifica spațiul. Acesta servește ca un traseu, dar este și un mesaj pentru alte pisici care merg prin loc.
Pisicile și-au câștigat reputația de a fi detașate și independente. Cu toate acestea, s-a dovedit că felinele se bucură de companie ca orice animal domesticit.
Pentru a ști cum se simte o pisică, doar analizează-i comportamentul.
Comportamentul de comunicare la felin
Nu este surprinzător să auzi niște pisici și să le confundi cu vocea unui copil. Pisicile au capacitatea de a imita tonurile vocii și, în multe cazuri, pot părea că pronunță cuvinte.
De asemenea, datorită cantității de mușchi de pe față, pot fi foarte expresivi. Învățarea să le citești expresiile te poate ajuta să descifrezi starea de spirit a animalului.
De exemplu, în cazul urechilor, după poziția lor, vorbesc despre starea de spirit a pisicii. Dacă se aplecă înainte, indică faptul că pisica vrea să fie prietenă.
Dacă, dimpotrivă, sunt înapoi, sunt un semn de avertizare sau amenințare. Când urechile sunt în această poziție și, în plus, sunt pliate, pisica s-ar putea să se teamă.
Un alt element care vorbeste de la sine sunt mustatile. Dacă mustățile sunt întinse, sub obraji, este semn de frică.
Pe de altă parte, dacă sunt în formă de evantai, întinse în lateral, pisica este într-o dispoziție bună. Când au aceeași formă, dar cu fața în față, este semn de tensiune. Iar dacă sunt pe spate, indică timiditate.
Flehmenul este o expresie caracteristică pisicilor, care apare atunci când percep un miros care le oferă plăcere. Constă într-un fel de rid pe buza superioară care, la prima vedere, seamănă cu o expresie de dezgust.
Sfaturi de bază pentru a înțelege comunicarea feline
- Multe elemente ale corpului pisicii vorbesc de la sine, iar postura este una dintre ele. O pisică cu picioarele din față îndoite se pregătește să atace, iar atunci când este nesigură își va plia picioarele din spate.
Prin coada pisicii poți identifica și nevoile animalului. De exemplu, dacă coada este dreaptă și ușor curbată la vârf, pisica este fericită. La fel, dacă haina este groasă este un semn de entuziasm.
Dacă, dimpotrivă, coada este ciufulită, pisica este emoționată. Totuși, dacă coada este joasă sau ascunsă, pisica este speriată sau dă dovadă de timiditate.
Un alt mod de comunicare este atitudinea ta. Pisicile care freacă oamenii sunt pentru că se simt ca proprietatea lor. Pentru a recunoaște pe cineva își adulmecă fața, în timp ce dacă își lasă capul pe persoana respectivă este un semn de salut.
- Prin intensitatea mieunatului lor, pisicile indică nivelul de nevoie pe care îl au.
Miaulaturile scurte și multiple sunt folosite ca salut, iar când miaunul este lung, este nevoie. Cu cât miaunul este mai intens, cu atât este mai mare urgența pisica.
Alte sunete obișnuite, cum ar fi tocăitul sau ciufulit, indică entuziasmul felinei.
- Prin comunicare non-verbală, proprietarul se poate conecta și cu pisica. Faptul de a stabili contact vizual cu pisica ne va ajuta să știm care este situația.
Dacă clipești încet în timp ce te uiți la animal, pisica va ști că este o situație sigură.
Dacă, pe de altă parte, te uiți direct la pisică, aceasta va crede că este o amenințare.
Repetarea este cea mai bună modalitate de a-i învăța manierele unui felin. Cu mâinile tale poți indica unde vrei să ajungă. Atunci când dați ordine, aceasta trebuie făcută cu un ton al vocii ferm și puternic. Și este esențial ca animalul să recunoască întotdeauna autoritatea proprietarului său.
Sursa imagine principală: Jerry Liu