‘Simbioză’ este un termen derivat din greacă al cărui sens este, literal, „a trăi împreună”. În natură, aceste mijloace de subzistență permit diferitelor ființe vii să stabilească relații biologice interactive. În continuare, vom analiza simbioza regnului animal și importanța acesteia pentru supraviețuirea a numeroase specii.
Definiția simbiozei
Auzim adesea că unii oameni demonstrează o interacțiune atât de puternică și naturală încât mențin o relație simbiotică. În acest fel, cultura populară ne poate ajuta să înțelegem într-un mod simplu care este simbioza regnului animal.
Trebuie să ne amintim că, în realitate, nu toate relațiile simbiotice sunt pozitive pentru tot felul de specii; în multe cazuri, una dintre specii poate fi afectată de această relație.
Simbioza regnului animal cuprinde un set de relații biologice interactive care produc beneficii pentru oricare dintre speciile implicate. Interacțiunile menționate trebuie să fie stabilite între ființe vii asemănătoare, chiar și între ființe vii și plante, și să persistă în timp pentru a fi considerate ca simbioză.
Există diferite tipuri de simbioză, generic, care sunt împărțite în două grupuri mari:
- Endosimbioză. Ele apar atunci când una dintre ființele implicate în această relație trăiește în corpul celeil alte. Ele se stabilesc în mod normal în interiorul celulelor, în sistemul tău digestiv.
- Pe de altă parte, avem interacțiuni ectosimbiotice, în care ființele simbiotice trăiesc împreună, dar fără a fi în interiorul organismelor lor. În general, una dintre specii trăiește pe sau sub corpul gazdei sale.
Tipuri de simbioză ale regnului animal
Gradul de integrare dezvoltat între ființele simbionte generează diferite tipuri de simbioză. Multe animale trăiesc împreună pentru a beneficia de prezența lor respectivă, prin stabilirea unei relații simple.
Totuși, unele specii reușesc să efectueze transferuri genetice și să genereze noi indivizi, care se concretizează într-o interacțiune intensă. Mai jos, rezumăm principalele caracteristici ale celor trei tipuri principale de simbioză din regnul animal:
Mutualism
Mutualismul este cea mai benefică formă de simbioză în care două animale își pot stabili conviețuirea. Utilizarea populară a expresiei „relație simbiotică” este inspirată de aceste interacțiuni, care presupune o interacțiune „pozitiv-pozitiv”.
Se poate stabili ca un schimb direct de resurse sau servicii sau ca o interacțiune între o resursă naturală și un serviciu. Dar cele două specii beneficiază întotdeauna în mod egal de pe urma mutualismului și își îmbunătățesc aptitudinea biologică printr-o astfel de relație.
Comensalism
În comensalism, interacțiunea biologică generează beneficii pentru una dintre speciile implicate. Cu toate acestea, celăl alt animal nu suferă niciun detriment din beneficiul pe care îl oferă direct sau indirect. Ar fi un tip de relație „pozitiv-neutru”.
Parazitism
Parazitismul presupune o relație inegală, în care una dintre specii este vătămată în timp ce alta este beneficiată. Cu alte cuvinte, o interacțiune „pozitiv-negativ”. În general, simbiozele parazitare reprezintă un risc sever pentru sănătatea animalului pe care îl găzduiesc.
Exemple de simbioză din lumea animală
Pentru a îmbunătăți înțelegerea tipurilor de simbioză din regnul animal, vedem câteva exemple reale de mutualism, parazitism și comensalism.
Relații simbiotice de mutualism
Mamiferele rumegătoare au diverse microorganisme în cavitățile stomacale. Acțiunea naturală a acestor microorganisme permite animalelor erbivore să digere celuloza prezentă în plante.
În același timp în care are loc digestia, alimentația acestor mici ființe vii este garantată. Prin urmare, această relație simbiotică este una de mutualism și nu de parazitism.
Ceva foarte asemănător se întâmplă în flora intestinală a oamenilor, care este plină de bacterii benefice. Aceste ființe minuscule promovează digestia alimentelor și protejează colonul de intestin.
Pe de altă parte, ei primesc un refugiu sigur, unde abundă moleculele necesare pentru buna lor alimentație; după cum vedem, este o altă demonstrație a mutualismului endosimbiotic.
Simbioza regnului animal: relații de parazitism
Un exemplu comun al acestei relații simbiotice apare atunci când anumiți paraziți afectează animalele domestice, animalele sălbatice din ecosistemul lor și oamenii.
Când vorbim despre endoparaziți, precum tenia sau viermii, avem o endosimbioză parazită. În cazul în care luăm în considerare căpușe sau purici, obținem un exemplu de ectosimbioză parazitară.
Comensalismul în Regatul Animal
Cel mai clasic exemplu de comensalism apare atunci când vulturii se hrănesc cu prada ucisă de alți prădători. Deoarece aceste păsări nu pot vâna, ele trebuie să consume aceste resturi de carne pentru a supraviețui. Deși beneficiază doar de o specie, această relație comensală nu dăunează și nu interferează cu bunăstarea altor animale.
