Zeptelul este una dintre cele mai vechi și mai importante activități productive pe care le-a dezvoltat umanitatea. Dar coexistența peisajului rural cu centrele urbanizate a adus noi provocări, chiar și în domeniul juridic. Iar una dintre întrebările care generează de obicei îndoieli este cu privire la pagubele cauzate de vite.
Deși nu se întâmplă frecvent, eventual animalele de fermă pot scăpa și pot cauza pagube proprietății terților; pot provoca, de asemenea, accidente care provoacă vătămări corporale grave sau daune altora.
În aceste cazuri, și conform legislației spaniole, cine are datoria și competența de a răspunde pentru daunele produse de animale? Și, în plus, cum se stabilesc sancțiunile sau despăgubirile pe care responsabilul trebuie să le plătească victimelor?
Codul civil: ce scrie despre răspunderea pentru daune cauzate de animale?
Când vorbim de răspunderea civilă implicită în activitatea zootehnică, adică în crearea de animale, trebuie să apelăm la Codul civil spaniol pentru a găsi un cadru de reglementare cu privire la eventualele pagube și pagube produse de animale în mediul rural.
La fel, este important de subliniat că reglementările actuale privind permanența animalelor libere în mediul rural pot varia ușor în fiecare comunitate autonomă. Totuși, articolul 1905 din Codul civil este foarte obiectiv atunci când afirmă că:
„Deținătorul unui animal, sau cel care îl folosește, este responsabil pentru pagubele cauzate, chiar dacă acesta scapă sau se pierde. Această responsabilitate va înceta doar în cazul în care prejudiciul a provenit din forță majoră sau din vina celui care a suferit-o.”
De aceea, este de așteptat ca responsabilitatea pentru pagubele produse de animale și accidente care pot rezulta din permanența acestora în locuri nepotrivite – de exemplu, în mijlocul unui drum – să revină proprietarului acestuia.Se percep și daunele aduse persoanei numite de proprietar ca chiriaș sau uzufructuar al unuia sau mai multor animale.
În acest fel, este evident că este o răspundere obiectivă pentru simplul fapt de a fi „proprietar” – temporar sau permanent– al posesiei vitelor. În acest sens, nu trebuie să uităm că animalele le lipsește o personalitate juridică specială în Spania; și este că sunt încă tratați ca bunuri personale care pot fi distribuite, sechestrate și chiar ipotecate.
De asemenea, este important de menționat că răspunderea civilă nu este legată de beneficiul comercial care se obține –sau nu– de la animale. Cu alte cuvinte, chiar dacă o persoană dobândește și crește vite pentru propria lor subzistență, de exemplu, va avea totuși obligația de a răspunde în calitate de proprietar pentru pagubele cauzate de animalele sale terților.
Cum ar trebui să răspundă proprietarul pentru prejudiciul cauzat?
Deținătorul trebuie să răspundă financiar pentru repararea prejudiciului cauzat de animalele sale, sau să plătească despăgubirile stabilite de autoritățile competente.
În cazul vătămării fizice sau a sănătății, derivate din atacul sau accidentele produse de animale, proprietarul poate fi obligat și la restituirea cheltuielilor medicale necesare pentru recuperarea sau reabilitarea victimelor. În această chestiune va fi foarte important să existe asigurare.
Și cine ar trebui să fie responsabil financiar pentru pagubele cauzate de animale? După cum putem vedea, acele persoane care folosesc sau „folosesc” capacitățile fizice sau orice serviciu la care trebuie să răspundă animalele care provoacă daune sau daune terților. Respectul pentru bunăstarea animalelor nu trebuie uitat.
Pe lângă proprietar, răspunderea civilă mai poate fi atribuită locatarului, împrumutatului sau uzufructuarului animalelor, în funcție de relația stabilită cu proprietarul animalului.
La rândul lor, profesioniștii care oferă îngrijire temporară animalelor, cum ar fi păstorii și medicii veterinari, nu vor trebui să răspundă în aceste cazuri. Aceasta, indiferent dacă au o relație de muncă stabilă cu proprietarul, sau își exercită profesia în mod independent.
La rândul său, este de așteptat ca victima să facă plângerea în termen de 12 luni de la accident sau vătămare. După cum este logic, cererea va fi analizată judiciar pentru a se verifica proveniența.
Din toate acestea, responsabilitatea revine victimei de a încuviința probe privind cauza și legătura de cauzalitate a prejudiciului. Este de o importanță vitală să colectăm date despre proprietatea animalului sau animalelor implicate în accident.