Clasificarea ființelor vii este o știință complexă și foarte necesară pentru a înțelege pe deplin funcționarea organismelor. Unul dintre multele moduri în care formele de viață sunt împărțite este prin procesul lor de obținere a energiei, ceea ce duce la cunoașterea diferenței dintre organismele autotrofe și heterotrofe.
Această diviziune, deși simplă la nivel conceptual, se ramifică și devine mai complicată odată ce te afundi în diferitele ființe vii ale fiecărui grup. În acest articol aveți informațiile necesare pentru a intra cu piciorul drept în această clasificare. Nu ratați.
Ce este un organism autotrof?
Un organism autotrof este unul capabil să-și producă propria hrană din compuși anorganici. Prin urmare, nu are nevoie să se hrănească cu alte ființe vii. Organismele autotrofe sunt clasificate în aceste două clase:
- Fototrofe: aceste organisme sintetizează molecule organice folosind lumina soarelui ca energie și dioxidul de carbon și apa ca precursori. Acest proces se numește fotosinteză și cele mai comune organisme care îl desfășoară sunt plantele, algele, unele bacterii și fitoplanctonul. Organelele însărcinate cu realizarea acesteia sunt cloroplastele.
- Chemiolitoautotrofe sau chemosintetice: Aceste organisme obțin energie și molecule organice din reacțiile chimice dintre moleculele anorganice. Unele bacterii care locuiesc în condiții extreme aparțin acestei categorii.
Aceste organisme sunt numite și producători, deoarece formează prima verigă a lanțului trofic. Fără ele, restul ființelor vii nu ar putea trăi.
Plantele găzduiesc 80% din materia organică sub formă de carbon prezentă pe planeta Pământ.
Ce este un organism heterotrof?
Organismele heterotrofe, spre deosebire de cele anterioare, nu își pot produce propriile substanțe nutritive, așa că trebuie să se hrănească cu alte ființe vii. Ele sunt cunoscute și ca consumatori și includ toate animalele, ciupercile, bacteriile anumitor taxoni și alte organisme microscopice (protozoare, de exemplu).
Heterotrofii sunt total dependenți de autotrofi pe viață. Chiar și consumatorii secundari, cum ar fi prădătorii (care se hrănesc cu alți heterotrofe) au nevoie de prada lor pentru a mânca legume sau derivatele lor pentru a nu dispare.
Această clasificare include și organismele în descompunere, care închid ciclul energetic prin hrănirea și reciclarea materiei organice fără viață.
Diferența dintre organismele autotrofe și heterotrofe
Acum că cunoașteți mai bine ambii termeni, este timpul să vă aprofundați în principalele diferențe care îi separă. Deși sunt foarte variate, disparitățile pot fi separate în următoarele secțiuni.
Primirea de mâncare
Așa cum ați citit mai sus, organismele autotrofe nu au nevoie de alte ființe vii pentru a supraviețui, dar sunt capabile să-și producă compușii alimentari din fixarea carbonului anorganic prezent în natură. În schimb, heterotrofele trebuie să consume alte organisme vii pentru energie, fie ele animale sau plante.
Diferența dintre organismele autotrofe și heterotrofe în metabolism
Odată ce și-au obținut hrana, ambele organisme trebuie să o metabolizeze pentru a obține energie. Deși toate folosesc procese anabolice și catabolice, există o diferență marcată față de primul dintre mecanisme. O rezumăm în următoarele puncte:
- Autotrofe: procesele anabolice din aceste organisme se caracterizează prin construcția de molecule simple, precum aminoacizi și acizi grași, din alți compuși anorganici simpli (CO₂, H20 și ieșiri). Acest proces anabolic este unic pentru aceste organisme.
- Heterotrofe: Pentru a construi molecule organice complexe (proteine, lipide și altele), heterotrofele trebuie să metabolizeze alte molecule organice. Acestea provin din alte organisme sau din metabolismul anabolic pe care aceste ființe vii îl efectuează atunci când își mănâncă hrana.
Sursa de energie
Această diferență între autotrofi și heterotrofe este una dintre cele mai elementare. În organismele autotrofe, energia provine din două surse principale: lumina solară (fotosinteză) și reacțiile oxidative ale elementelor anorganice precum fierul, sulful sau azotul.
În cazul heterotrofelor, această energie provine din degradarea nutrienților consumați sau, cu alte cuvinte, din respirația celulară. Aceste organisme au 4 forme diferite de nutriție:
- Holozoic: reprezintă organisme care își mănâncă toată hrana și obțin energie prin procesul de digestie. Omul este un exemplu al acestei modalități.
- Saprotrofe: Organismele care practică această formă de nutriție efectuează o digestie externă a materiei organice în descompunere. Marea majoritate a saprotrofelor sunt bacterii, ciuperci și protozoare.
- Parazit: Acestea sunt organisme care se hrănesc cu altele, dar nu le omoară. Gazda nu primește niciun beneficiu din această relație și, în general, ajunge să fie rănită.
- Simbiotică: 2 sau mai multe organisme își împart spațiul și resursele pentru a beneficia reciproc.
Diferența dintre autotrofe și heterotrofe în organele
Deoarece autotrofii și heterotrofei se hrănesc diferit, logic este că organelele care captează energia sunt specializate pentru fiecare tip de nutriție.Astfel, organismele autotrofe au organele specializate pentru captarea energiei: cloroplastele. Acestea au clorofila, pigmentul verde care permite fotosinteza.
Acești pigmenți au capacitatea de a absorbi lumina soarelui la diferite lungimi de undă pentru a o transforma în energie chimică.
La rândul lor, heterotrofelor le lipsesc aceste organite. Deși lumina soarelui provoacă și reacții chimice în unele dintre ele (cum ar fi sinteza noastră de vitamina D), ei nu pot obține energie din ea. Din acest motiv, numărul de mitocondrii din celulele heterotrofelor este considerabil mai mare decât la autotrofe.
Cunoașterea acestui mod de clasificare a ființelor vii este extrem de utilă pentru a vizualiza ciclul energetic din natură, deoarece este o dovadă clară că ruperea uneia dintre verigile lanțului trofic are consecințe la toate nivelurile .Toate organismele sunt la fel de importante, dar niciunul nu poate lipsi pentru a menține echilibrul.