Delfinii se caracterizează prin aspectul lor drăguț și comportamentul prietenos care este popular în rândul oamenilor. În plus, sunt considerate mamiferele marine cu cea mai mare capacitate cognitivă, așa că este normal să-i vezi învățând trucuri pentru prezentările în acvariu.
Când vorbim despre delfini, de fapt ne referim la un grup divers de diverse specii găsite în familia Delphinidae. Cu toate acestea, dintre toți se remarcă delfinii cu bot (Tursiops truncatus), care au manifestat comportamente la fel de complexe precum numirea fiecărui individ din grupul lor.Continuați să citiți acest spațiu și aflați cum o fac.
Cum este delfinul cu bot?
Aspectul fizic al delfinului cu bot este foarte bine cunoscut de majoritatea oamenilor. Corpul său apare semi arcuit, cu o înotătoare dorsală și două înotătoare pectorale. În plus, coada sa este dispusă orizontal, ceea ce este o caracteristică care o diferențiază de grupul peștilor.
Delfinul are o culoare gri pe spate și alb pe burtă. Această trăsătură este o caracteristică adaptivă cunoscută sub denumirea de colorare a contranuanței. Pe scurt, atunci când este privit de la suprafață, se amestecă cu fundul întunecat al oceanului, în timp ce, privit din adâncime, se îmbină cu reflexia soarelui.
Capul delfinului este unul dintre cele mai complexe aspecte pe care le posedă. Pe spate are o suflare care servește drept admisie a aerului pentru sistemul său respirator, deși este responsabilă și de producerea sunetelor tipice ale animalului.Contrar a ceea ce s-ar putea crede, această specie nu are corzile vocale, dar folosește anumite pliuri cunoscute sub numele de buze fonice pentru a-și produce vocalizarea.
De parcă nu ar fi de ajuns, aceste mamifere au și un „organ” specializat, cunoscut sub numele de pepene, pe care îl folosesc ca și cutie de sunet. Datorită lui, sunetul este capabil să fie transmis în apă și să se împrăștie în diferite direcții. Funcționează chiar și pentru ecolocație.
Comunicarea delfinului cu nasul de sticlă
Abilitatea mare pe care o au delfinii de a produce sunete sub apă le permite să comunice între ei. Din acest motiv, emit în mod continuu clicuri și șuierat în timp ce înoată în mediul lor. Deși par a fi aceleași, fiecare vocalizare este folosită într-un mod diferit.
Clicurile sunt de obicei formate din pulsuri mici (aproximativ 300 pe secundă) care sunt folosite pentru ecolocare. Odată ce ies, ecoul care rezonează în jurul lor este primit de pepene galben și de falca acestuia, ajutându-i să-și perceapă împrejurimile.
Fluieratele, pe de alta parte, sunt ceva mai complexe si constau din sunete uniforme care sunt folosite special pentru comunicare. Cu ei emit mesaje de alarmă, excitare sexuală și alte stări emoționale. De fapt, ei sunt capabili să asocieze anumite situații cu vocalizări specifice, astfel încât în captivitate pot fi antrenați să învețe să numească obiecte.
Un sunet asociat cu fiecare copie
Abilitatea delfinilor de a asocia obiecte sau situații cu un fluier specific este prea asemănătoare cu ceea ce se observă în limbajul uman. De aceea, nu este de mirare că aceste mamifere sunt, de asemenea, capabile să asocieze o vocalizare fiecărui individ. Cu alte cuvinte, delfinii își numesc însoțitorii.
Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a înregistrat vocalizarea mai multor delfini și i-a reprodus pentru a vedea efectul asupra comportamentului lor.În mod surprinzător, au realizat că anumite sunete au făcut ca exemplarele să se apropie de parcă ar fi fost un tip de apel.
Datorită acestui experiment este posibil să se afirme că delfinii sunt capabili să numească indivizii cu care interacționează. De fapt, ei sunt primele ființe care au arătat această abilitate, altele decât oamenii, ceea ce le reafirmă poziția de unul dintre cele mai inteligente animale din lume.
De ce delfinii își numesc prietenii?
Explicația pentru această abilitate nu este atât de complicată, deoarece pare să fie legată de comportamentul său de distribuție. Delfinii înoată constant și de obicei nu stau mult timp într-un singur loc. De aceea au nevoie de un nume care să facă referire la fiecare dintre membrii grupului lor, astfel încât să se poată localiza și să rămână aproape fără nicio problemă.
În plus, mamele folosesc și această capacitate de a-și supraveghea puii.În acest fel, cresc rata de supraviețuire a puietului și succesul reproductiv al speciei. Deși aceasta ar putea să nu pară o abilitate incredibilă pentru ochii umani, are de fapt un impact uriaș asupra adaptării delfinilor.
Această abilitate arată clar că mai multe animale ascund încă secrete impresionante despre biologia lor. Prin urmare, deși delfinul este primul mamifer non-uman care posedă o astfel de abilitate, este probabil ca în viitor să nu fie singurul. Mai sunt multe de știut și de descoperit, așa că trebuie doar să așteptăm ca știința să-și urmeze cursul.