Protecția sănătății umane în fiecare etapă a procesului de producție alimentară este o prioritate pentru sănătatea publică și economia oricărei țări. De aceea este atât de important să evitați consecințele unei crize alimentare, care sunt de obicei negative.
Ce este o criză alimentară? Cum este tratat?
O criză alimentară înseamnă că, într-o țară, este depistat un produs alimentar care provoacă o problemă de sănătate cetățenilor săi. În fața acestei situații, rețelele de alertă au încredere pentru a transmite rapid informațiile în acest sens. Aceasta va decide ce acțiuni să întreprindă pe termen scurt, mediu și lung.
Procedura de acțiune în criză
În cazul unei crize alimentare, pașii de urmat sunt următorii:
- În primul rând, autoritățile sanitare vor trebui să-l identifice ca atare, pentru a-i confirma existența.
- Următorul pas va fi clasificarea acestuia, de exemplu, în funcție de riscul pentru sănătatea publică sau de extinderea sa geografică.
- Apoi va trebui gestionat și comunicat.
În orice moment, se recomandă transparența și fluiditatea absolută în schimbul de informații.
Consecințele unei crize alimentare
În doar câțiva ani, securitatea alimentară a ajuns să ocupe un loc de frunte în țările dezvoltate. Și a devenit marele coșmar al țărilor exportatoare de alimente.
Condiţionează producţia şi comerţul internaţional cu alimente, determină competitivitatea sectorului primar şi influenţează cererea consumatorilor.
Crizele alimentare modifică obiceiurile de consum și cresc insecuritatea alimentară și neîncrederea. Impactul său derivă, în general, din starea de alarmă socială publică care este generată, adesea din cauza comunicării slabe și a dezinformarii.
Impactul asupra sectorului agroalimentar
Orice criză alimentară se va reflecta imediat în sectorul agroalimentar și va influența modul în care acesta evoluează. Neîncrederea consumatorilor afectează direct relația cerere-ofertă și reglementează funcționarea pieței.
Dacă se generează alarma în jurul unui anumit tip de carne, cum ar fi carnea de vită, tendința va fi spre reducerea consumului acestuia.În schimb, vânzările altor cărni vor crește, sau chiar și alte surse de proteine, cum ar fi peștele sau „carnurile vegane”. Trebuie remarcat faptul că o criză alimentară nu are aceleași consecințe în toate părțile lumii.
După criza vacii nebune, unele țări din lume afectate de foamete au cerut carnea pe care Uniunea Europeană a procedat să o distrugă.
Consecințele unei crize alimentare: alarma publică
De la sfârșitul lunii august suntem cufundați într-un focar de listerioză din cauza consumului de carne mărunțită. Au trecut mai bine de 10 zile de la primul deces și titlurile despre acesta nu au încetat să apară, unele dintre ele destul de grotești. Deși este o problemă de sănătate deosebit de relevantă, modul în care este tratată în mass-media și rețelele sociale nu este adecvat.
Starea de alarmă în rândul cetățenilor este contaminată de utilizarea greșită a tehnologiilor de comunicare. Mass-media a găsit în crizele alimentare un teren ideal pentru a crea știri pe prima pagină. Acest lucru, adăugat la ignoranța generală a riscurilor reale pentru sănătate, creează situații artificiale care au puțin de-a face cu realitatea.
Nu putem permite urgentului să ia de la important. Și doar pentru că acest focar este la știri, nu înseamnă că este singura criză alimentară la care ar trebui să fim atenți.
În situații de această gravitate este necesar să se adreseze autorităților competente, care sunt cele care dețin informațiile corespunzătoare. Este necesar să păstrați discreția și să urmați cu atenție instrucțiunile indicate pentru a preveni răspândirea focarului sau apariția unor noi riscuri. Și niciodată să nu luați decizii drastice și să nu mai consumați un aliment pentru totdeauna din motive greșite.Pentru că până la urmă perdanții sunt mereu aceiași: fermierul și consumatorul.
Sursa principală a imaginii | https://www.cdc.gov