Bolile transmise de vectori reprezintă o durere de cap majoră la nivel mondial. Mai ales în regiunile tropicale și subtropicale, unde se întâlnesc cele mai mari incidențe. Căutarea unor alternative care să permită un control mai bun și eradicarea tuturor acestor condiții este o nevoie urgentă. Astfel, apar instrumente noi, cum ar fi utilizarea țânțarilor modificați genetic.
Totuși, ca și în cazul oricărui lucru nou, există o oarecare teamă și scepticism cu privire la utilizarea acestuia. Din acest motiv, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) s-a prezentat pentru a clarifica aspecte legate de utilizarea acestor țânțari transgenici sau modificați.Acesta este subiectul pe care îl detaliem aici, așa că vă invităm să citiți până la final pentru a afla totul.
Ce sunt țânțarii modificați genetic?
Așa cum indică și numele, aceștia sunt țânțari care au fost modificați în ceea ce privește genetica lor, adică în ADN-ul lor (molecula care conține toate informațiile unei ființe vii). Pentru a realiza acest lucru se folosește o tehnologie numită ADN recombinant, în care se folosește un segment sau o genă care are o caracteristică care urmează să fie transmisă organismului receptor, în acest caz țânțarii. Se mai numesc și transgenice.
Această tehnică inovatoare a fost folosită în diverse organisme, inclusiv în exemplare destinate consumului uman.
De ce sunt folosiți țânțarii transgenici?
Poate că folosirea țânțarilor modificați ți se pare absurdă.Totuși, ideea apare dintr-o mare nevoie în sănătatea publică. De multă vreme, populația umană a fost victima a numeroși agenți patogeni, care se găsesc peste tot și sunt mobilizați dintr-un loc în altul de organisme care funcționează ca vectori sau vehicule de transmisie.
Vectorii sunt foarte variați și includ țânțari, muște, acarieni, căpușe, păduchi, melci, printre altele. În cazul particular al țânțarilor, aceștia pot transmite boli relevante. Printre acestea, dengue, febră galbenă, malaria sau paludism, filariaza, chikungunya, febra West Nile. Toate au un impact mare asupra populației.
Pentru a da un exemplu al problemei, în 2018, în lume au fost înregistrate în jur de 228 de milioane de cazuri de malarie, cu o cifră tragică de 405 mii de decese. Date care demonstrează lipsa de control prin utilizarea tehnicilor actuale și demonstrează necesitatea de a căuta alternative pentru eradicarea acestor vectori.Insecte care și-au extins răspândirea în ultimii ani, ceea ce agravează situația.
Astfel, a luat naștere inițiativa de a folosi țânțari modificați genetic pentru combaterea malariei și a diferitelor boli pe care le pot transmite.
Ce calități au țânțarii produși prin biotehnologie?
Ideea de a genera țânțari modificați este combaterea bolilor. Astfel, ele trebuie să aibă unele caracteristici care să contribuie la acest scop practic. În cazul speciei Aedes aegypti (transmițător de dengue, Zika și chikungunya), a fost folosită o genă autolimitată care provoacă moartea înainte de maturitate. În acest fel, populațiile acestor insecte sunt reduse.
Alte gene marker sunt, de asemenea, folosite pentru a permite identificarea țânțarilor transgenici. În special, cu capacități fluorescente, astfel încât acestea să fie detectate sub lumina specială.Astfel, ei pot fi diferențiați de indivizii sălbatici și pot urmări organismele modificate.
Care sunt riscurile și avantajele țânțarilor modificați genetic?
Ideea țânțarilor transgenici este controversată în rândul cercetătorilor. Unii susțin implementarea acesteia, dar alții se opun, argumentând că riscurile sunt mai mari decât beneficiile care trebuie obținute. În plus, favorizează ciocniri culturale în rândul populației care nu cunoaște subiectul.
Dacă acest instrument se va dovedi de succes, ar aduce fără îndoială avantaje enorme față de prevalența bolilor asociate vectorilor. Condiții care scad atunci când lanțul de contagiune este rupt, când țânțarii transmițători din natură se reduc. Riscurile care trebuie evaluate cu acest tip de instrument sunt legate de siguranța mediului, biodiversitate și sănătate, atât umană, cât și animală.
Una dintre principalele companii dedicate producerii acestor transgenice este Oxitec.Unele studii efectuate în locuri precum Panama, Brazilia și Insulele Cayman au stabilit că transgenicele nu au un impact semnificativ asupra oamenilor, asupra mediului, asupra altor specii de țânțari sau chiar asupra animalelor de pradă. În plus, reduc populațiile sălbatice ale acestor insecte.
Cu toate acestea, investigațiile sunt încă în desfășurare. OMS confirmă necesitatea evaluării printr-o abordare graduală și cu participarea comunităților pentru a garanta siguranța, calitatea și eficacitatea.
Concluzii
Datorită incidenței globale a bolilor transmise prin vectori, OMS stabilește o poziție cu privire la urgența dezvoltării și testarii instrumentelor care să contribuie la controlul și eradicarea acestora. Una dintre tehnologiile implementate în ultimii ani este utilizarea țânțarilor modificați genetic. Prin urmare, evidențiază importanța unei abordări graduale a testării acestora.
O viziune în care trebuie să fie implicate și comunitățile, inclusiv populațiile indigene. Și este că în această sarcină colosală, de ani de luptă cu metodologii diferite, fără succes, este necesar să părăsim scepticismul și să aruncăm o privire obiectivă asupra alternativelor existente. Atâta timp cât rezultatele garantează eficacitatea și siguranța sănătății umane, animale și ecosistemului.
