Boala Alzheimer la delfini a fost descoperită recent de cercetători. Aceste animale au stârnit întotdeauna fascinație în ființa umană. Continuați să citiți și descoperiți mai multe despre această specie fascinantă.
Scurtă introducere despre delfini
Delfinii sunt mamifere cetacee care sunt clasificate în familia Delphinidae. La fel, sunt rude cu marsuini și balenele, toate aparținând infraordinului Cetacee.
Aceste animale trăiesc în mare și sunt prezente în toate oceanele lumii. Ele pot fi găsite și în apă dulce, în regiuni din Asia și America de Sud.
S-a înregistrat că delfinii pot atinge o lungime de aproximativ 3,5 metri. S-a observat însă că lungimea variază în funcție de specie. De exemplu, delfinul lui Hector sau cu cap alb (Cephalorhynchus hectori) este cel mai mic, la 1,3 metri.
De asemenea, sunt înotători rapizi care ajung la peste 30 km/h. În ciuda acestui fapt, sistemul lor respirator este alcătuit din plămâni și au nevoie să respire de două până la trei ori pe minut.
Pot rezista până la o oră sub apă, deși tind să petreacă mai puțin timp. Se știe că delfinii fac un efort voluntar pentru a respira, deoarece nu au respirație automată, adică nu este un reflex controlat de creier.
Aceste cetacee sunt animale extrem de inteligente, cu un limbaj propriu de comunicare foarte complex, care constă în schimbul de ciripit și fluierături.
La fel, acest sistem nu numai că le permite să comunice, ci îi ajută și să-și ecolocalizeze prada. Sunetele pe care le fac călătoresc prin apă, se ciocnesc cu obiectul și se întorc la delfini, dezvăluind dimensiunea, forma și locația obiectului.
boala Alzheimer la delfini
Când se caută originea delfinilor, este necesar să ne întoarcem cu aproximativ 95 de milioane de ani. Cel mai vechi strămoș al său, Mesonix, a fost un animal terestru care s-a scufundat de bunăvoie pentru a găsi hrană.
De-a lungul timpului, aproximativ 30 de milioane de ani mai târziu, acest animal primitiv s-a adaptat vieții în apă. Din această cauză, la nivel genetic, există o relație mai mare între delfini și vaci sau porci decât cu alte animale acvatice.
Din acest motiv, delfinii și oamenii au numeroase asemănări cromozomiale. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care aceste animale pot dezvolta boli precum diabetul sau Alzheimer.
S-a demonstrat anterior că pot dezvolta diabet zaharat. Totuși, un studiu menționează posibila relație dintre delfini și boala Alzheimer.
O investigație efectuată de echipa lui Simon Lovestone s-a concentrat pe ideea supraviețuirii delfinilor. Atât ei, cât și oamenii supraviețuiesc mai mult decât până la vârsta reproductivă.
Din acest motiv, au vrut să testeze dacă delfinii ar putea suferi de boli neurodegenerative. În studiu, ei au găsit dovezi că aceste animale ar putea dezvolta boala Alzheimer.
Cum se face delfinii să facă Alzheimer?
Proioanele studiate au prezentat semne asociate cu Alzheimer, precum plăci de proteine și noduri. Aceste semnale provoacă moartea neuronilor, a celulelor creierului.
Când neuronii mor, creierul experimentează schimbări negative, cum ar fi pierderea memoriei sau dificultăți cognitive. La fel, individul dezvoltă probleme de comunicare și, după un timp, moare.
Cercetătorii au avertizat asupra prezenței unei alge toxice care provoacă neurodegenerare. La fel s-a observat și existența diferitelor proteine care anterior fuseseră legate de Alzheimer.
Longevitatea, producția de insulină sau expunerea la alge toxice par a fi câțiva factori importanți. Toate pot contribui la dezvoltarea bolii la delfini.
Astfel, studiul a legat calea de semnalizare a insulinei ca un mecanism de protecție împotriva bolii Alzheimer în detrimentul longevității. Cu cât răspunsul este mai mare, durata de viață va fi scurtată, dar riscul de diabet zaharat de tip 2 sau Alzheimer va fi redus.
În acest fel, se pot determina câțiva factori comuni care favorizează dezvoltarea acestei boli. Se pare că boala Alzheimer la delfini este cauzată, într-un anumit fel, de marea longevitate a acestor animale.
Aceasta este prima dovadă a semnelor de demență la non-oameni. Prezența acestor semne a fost observată și la orci.
Autorii acestui studiu au dedicat mai mult de un deceniu studiului delfinilor în largul coastei spaniole. El a subliniat asemănarea dintre creierul delfinilor și al oamenilor.