Majoritatea animalelor se caracterizează prin comportamentul lor social. Ei interacționează cu alți indivizi din aceeași specie sub modele de ierarhie și supunere care le determină cadrul de acțiune în cadrul grupului.
În funcție de specie și de tipul de legătură partajată între diferiții membri, se pot stabili următoarele grupări:
- Agregații: grup de animale din aceeași specie sau specii diferite care coincid în același habitat fără nicio legătură socială.
- Grupuri anonime: grupare de indivizi uniți prin relația lor intraspecifică, dar care nu se recunosc individual. Acestea pot fi deschise sau închise în funcție de faptul că permit sau nu intrarea de noi membri în unitate.
- Grupuri ierarhice: grup de animale din aceeași specie în care se stabilește o structură organizată în funcție de caracteristicile fizice sau comportamentale ale membrilor săi. Dispoziţia menţionată este cunoscută de fiecare dintre membri care vor acţiona în consecinţă. Doi factori cheie ies în evidență în aceste relații de ierarhie și supunere: dominație și conducere.
Dominanță vs. leadership în grupuri sociale
Dominanța este atributul care acordă unui animal acces preferențial la hrană, resurse sexuale sau teritoriale față de alte persoane. Condiția de dominanță este strâns legată de specie, vârstă, mărime, sex și agresivitate.
Leadership-ul oferă unui individ capacitatea de a acționa ca lider de grup având recunoașterea membrilor săi. În mod normal, este legat de calitățile fizice sau trăsăturile atitudinii, iar obiectivul său este beneficiul comun al tuturor membrilor.
Câteva exemple de ierarhie și supunere în regnul animal
- Structura socială la elefanți: spre deosebire de alte specii, elefanții se caracterizează prin grupare în funcție de sexul lor. În timp ce femelele se remarcă prin marea lor socializare, chiar interacționând cu femelele din alte turme, masculii – care la început formează „grupuri de burlac” – tind să adopte o atitudine mai independentă. În aceste nuclee masculine au loc de obicei lupte pentru dominație, motiv pentru care ajung să se izoleze, până în sezonul reproductiv.
- Structura socială la lupi: în ciuda existenței unor indivizi detașați din grup, cunoscuți sub numele de lupi singuratici, aceste animale se caracterizează prin organizarea lor prevăzută în haite. Aceste grupuri alcătuiesc în medie 8-15 indivizi conduși de o pereche alfa, în mod normal un bărbat și o femeie care acționează ca ghizi de grup.În cazul bărbatului, această distincție se atribuie după ce a dat dovadă de abilități superioare în domeniul luptei.
Uneori, turme diferite pot coincide pe același teritoriu. Cu toate acestea, atâta timp cât nu există competiție pentru pradă, haitele acționează adesea independent.
- Structura socială la cimpanzei: se caracterizează prin dinamismul său, mai ales în cazul masculilor care pe parcursul unei mari părți a vieții sunt dedicați ascensiunii sau menținerii unui anumit statut în cadrul grupului. În fiecare turmă de cimpanzei există un mascul alfa care, pe lângă privilegiile sale în materie de hrană și împerechere, are o serie de obligații privind protecția teritoriului și ca conciliator în luptele interne.
Acest mascul alfa se înconjoară de obicei de alți bărbați, de obicei legați ereditar, care contribuie la menținerea relațiilor ierarhice și de supunere.
La rândul lor, femelele tind să aibă și o femelă alfa în care, în loc să pună accent pe forță sau agresivitate, predomină capacitatea de a relaționa cu grupul. De fapt, altruismul și crearea de legături prietenești sunt câteva dintre trăsăturile care definesc caracterul social al cimpanzeilor.
În ciuda acestui fapt, această specie poate adopta comportamente agresive atunci când membrii diferitelor comunități concurează între ei pentru același teritoriu sau femelă. Și este că se pot sinucide chiar.