Când auzim că lupusul la câini corespunde unei boli autoimune, ultimul termen poate fi confuz pentru noi. În acest caz, trebuie să ne amintim că corpul canin (la fel ca și cel uman) are un sistem imunitar care îl protejează de invadatorii străini care pot provoca boli și infecții.
În cazul apariției unei boli autoimune, sistemul imunitar atacă în mod eronat organismul însuși, provocând câinelui o patologie gravă. Acest lucru se întâmplă atunci când celulele imune nu reușesc să distingă între celulele normale sănătoase din organism și cele străine. Drept urmare, ei încearcă să distrugă țesuturile normale.
Cauze posibile ale bolilor autoimune
În prezent, cauzele pentru care se generează această eroare sunt încă necunoscute, deși există teorii despre influența factorilor genetici, dietetici sau a poluanților mediului. De fapt, se crede că expunerea la UV este o cauză predispozantă sau declanșătoare a bolilor autoimune ale pielii la unii câini.
Ceea ce se știe este că bolile autoimune pot afecta un singur sistem sau mai multe sisteme ale corpului. Astfel, ele pot afecta pielea, țesuturile conjunctive, nervii, mușchii, sistemul endocrin (sistemul care controlează hormonii și alte substanțe chimice), globulele roșii sau sistemul digestiv.
Bolile autoimune constituie un întreg spectru de afecțiuni, marca lor fiind inflamația sau acumularea de anticorpi. Lupusul este doar una dintre multele boli autoimune care includ scleroza multiplă, boala inflamatorie intestinală și alte tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi artrita.
Într-o boală autoimună, cum ar fi lupusul la câini, sistemul imunitar atacă în mod greșit, provocând o afecțiune gravă.
Lupus eritematos sistemic
Exemplul clasic de boală autoimună care afectează mai multe sisteme este lupusul eritematos sistemic (LES), cunoscut în mod obișnuit ca lupus. Lupusul este adesea numit marele imitator, deoarece poate imita aproape orice altă stare de boală. Din acest motiv, ar trebui să consultați un medic veterinar pentru diagnostic și tratament adecvat.
Boala LES poate afecta aproape orice parte a corpului, iar simptomele vor varia în funcție de organele afectate și pot fi fatale.
Semnele LES pot fi acute (debut brusc) sau cronice, în general în creștere și scădere. În debutul său cronic, lupusul la câini prezintă perioade alternante de remisie și recădere.
Febrele fluctuante care nu raspund la antibiotice sunt unul dintre semnele clinice clasice ale LES. De asemenea, sunt raportate frecvent picioare rigide sau schiopătură în schimbare.
Alte semne clinice pot include anomalii ale sângelui, cum ar fi anemie hemolitică, trombocitopenie (număr scăzut de trombocite) și/sau leucopenie (număr scăzut de globule albe) sau dermatită. LES este considerată o cauză mai frecventă a bolilor autoimune ale pielii la câini și rară la pisici. Câinii sau pisicile cu LES nu trebuie vaccinați.
Lupus eritematos discoid
Lupusul eritematos discoid (DLE) este o altă boală autoimună a pielii observată la câini și rar la pisici. Un alt nume comun pentru această afecțiune este „nasul de collie”, deși poate apărea la multe rase. LED-ul este observat cel mai frecvent la Collie, Shetland Sheepdogs, German Sheeps, Siberian Huskies și Brittany Spaniels.
Expunerea la lumina soarelui (radiații UV) este considerată a fi o cauză potențială sau un declanșator. În cele mai multe cazuri, câinii afectați își pierd pigmentarea din jurul nasului, deși pielea din jurul buzelor, ochilor, urechilor și organelor genitale poate fi, de asemenea, afectată.
Această boală cu LED-uri poate transforma suprafața nasului de la textura sa normală „pietruită” la un aspect neted, plat și strălucitor. Pot să apară și răni ulcerate.
Unii câini consideră boala iritante, în timp ce alții par neafectați de ea. Se crede că LED-ul poate fi o variantă mai puțin severă a lupusului eritematos, deoarece nu este sistemic. Este considerată o boală de piele autoimună relativ benignă.
Onicodistrofie lupoidă
Dacă câinele tău are în permanență probleme legate de labe și gheare, el poate avea o afecțiune cunoscută sub numele de onicodistrofie lupoidă.Aceasta este o afecțiune mediată imun care afectează unghiile și labele câinelui. Este considerat un tip de lupus, prin urmare nu poate fi transmis la alte animale sau oameni.
În timp ce nu există tratament, există tratament. În unele cazuri, simptomele dispar cu o suplimentare adecvată, cu o recidivă foarte mică sau deloc. Alte cazuri sunt mai mult o problemă cronică și vor avea nevoie de tratamente pe tot parcursul vieții.
Simptomele onicodistrofiei lupoide pot include căderea progresivă a unghiilor pe parcursul mai multor săptămâni sau chiar luni. Există, de asemenea, durere constantă asociată cu această problemă.
Pot să apară umflarea pliului unghiei, inflamație la baza unghiilor, durere, șchiopătură și sângerare de la degetele afectate. În cele mai multe cazuri, sunt afectate mai multe gheare sau picior.
Rase predispuse la lupus
Unii câini sunt mai expuși riscului de a dezvolta LES.Boala tinde să apară mai frecvent la femeile de vârstă mijlocie. Rasele cele mai afectate includ câinii afgani, beagles, ciobănești germani, setteri irlandezi, câini ciobanești englezi, pudeli, câini ciobanești Shetland și collii.
Recunoașterea timpurie a lupusului la câini este extrem de importantă. Dacă nu sunt tratate, complicațiile bolii autoimune pot fi grave. Implicarea întregului corp este comună. Aceste caracteristici pot face diagnosticul și tratamentul foarte dificil și complicat.
