Diversitatea speciilor de insecte care locuiesc în același spațiu geografic se numește entomofaună. Deși este adevărat că majoritatea acestor ființe vii sunt mici și trec ușor neobservate, realitatea este că prezența sau absența lor ar putea avea consecințe grave asupra ecosistemului. De fapt, entomofauna invazivă ar putea avea chiar implicații pentru sănătatea umană.
Insectele nu numai că sunt capabile să afecteze culturile sau să invadeze locuințele sub formă de dăunători, ci sunt și vectori de transmitere. Aceasta înseamnă că mulți agenți patogeni îi folosesc ca mijloc de transport pentru a-și infecta gazdele.Datorită acestui fapt, anumite boli reușesc să se răspândească în diferite părți ale lumii. Continuați să citiți acest spațiu și descoperiți mai multe despre entomofauna invazivă.
De ce entomofauna servește ca vector de transmisie?
Majoritatea insectelor intră în contact cu un număr nesfârșit de bacterii, viruși și paraziți găsiți în mediu. Acești agenți patogeni se atașează mecanic de picioarele, aripile sau corpul organismelor. În acest fel, pe măsură ce nevertebratul se mișcă, agentul patogen ajunge în noi medii în care poate începe infecția sa.
Pe lângă asta, unii agenți patogeni speciali folosesc și insectele ca intermediari în ciclul lor de viață. Aceasta înseamnă că îi infectează și se dezvoltă în interiorul lor înainte de a ajunge la gazda lor finală. Cu toate acestea, acest lucru este de obicei limitat la artropodele care suge sânge, cum ar fi țânțarii, puricii și ploșnițele.
Deși nu toate bolile care afectează oamenii sunt transmise de insecte, cei cu acest mijloc de infecție au tendința de a se răspândi rapid.Prin urmare, unele nevertebrate au devenit ființe periculoase care amenință sănătatea umană. Din acest motiv, Organizația Pan Americană a Sănătății a propus mai multe planuri pentru reducerea strategică a entomofaunei.
Ce zici de entomofauna invazivă?
De la sine, entomofauna reprezintă un risc latent atât pentru animale, cât și pentru oameni. Cu toate acestea, pericolul este de obicei limitat la aria inițială a speciei. Privite altfel, doar anumite țări prezintă anumite probleme grave în ceea ce privește insectele și transmiterea agenților patogeni.
Problema acestei situații este că diverse conflicte ecologice, cum ar fi eliberarea de specii exotice, traficul ilegal de animale și distrugerea habitatului, au contribuit la deplasarea și invazia insectelor. În consecință, o anumită parte a entomofaunei a devenit invazivă, ceea ce implică efecte grave asupra sănătății umane din întreaga lume.
Datorită celor de mai sus, diferite boli care erau endemice într-o singură regiune au ajuns în alte părți ale lumii și au generat probleme precum pandemii. Câteva exemple în acest sens sunt următoarele.
1. Ciuma bubonică
Cuma bubonică este cauza fenomenului Morții Negre, un eveniment pandemic care a provocat moartea a aproximativ 50 de milioane de oameni în Europa. Această patologie este cauzată de bacteria Yersinia pestis, care este prezentă în mod natural la diferite mamifere mici, cum ar fi șobolanii.
Spre deosebire de ceea ce se crede de obicei, rozătoarele nu sunt principalii transmițători ai ciumei, ci sunt de fapt puricii care le parazitează. De îndată ce aceste insecte consumă sângele șobolanilor infectați, ei sunt infectați și devin purtători ai bolii. În consecință, sunt capabili să infecteze orice mamifer sau om pe care îl mușcă în timpul ciclului lor de viață.
Atât șobolanii, cât și puricii lor sunt specii invazive care au ajuns aproape pe fiecare continent. Prin urmare, datorită densității și prevalenței acestor animale în sălbăticie, mai multe focare reapar din când în când în întreaga lume.
2. Malaria
Malaria este o patologie care se transmite prin mușcătura de țânțari din genul Anopheles. Această boală este produsă de diferite protozoare din genul Plasmodium, care folosesc atât oamenii, cât și această insectă pentru a-și finaliza ciclul de viață.
Tânțarii se răspândesc de obicei prin consumul de sânge al unei persoane infectate. Imediat ce dobândește parazitul, acesta devine o sursă de infecție care transmite boala de fiecare dată când mușcă un alt om. În același timp, oamenii bolnavi devin și purtători ai agentului patogen și infectează noi țânțari sănătoși.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, malaria este o boală mortală și numai în 2020 a provocat un total de 627.000 de decese.În ciuda faptului că majoritatea cazurilor apar în Africa, recent țânțarii care o transmit au invadat și alte zone geografice precum Europa, America și Asia. În consecință, au devenit o specie invazivă de mare relevanță medicală în lume.
3. Dengue și chikungunya
Atât dengue, cât și chikungunya sunt boli virale care se transmit prin mușcătura a două tipuri de țânțari: Aedes aegypti și Aedes albopictus. Ambele patologii sunt considerate native din Africa. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului al XVII-lea (dengue) și la începutul secolului al XXI-lea (chikungunya), au ajuns pe continentul american datorită vectorilor lor (țânțarii).
De fapt, de la apariția lor în afara Africii, ambele infecții s-au stabilit în ecosistemul local și nu au fost eradicate efectiv. Prin urmare, din când în când, agențiile de sănătate ale țărilor americane au fost nevoite să efectueze fumigații pentru a evita infecțiile în populație.
Entomofauna invazivă poate fi agresivă
Entomofauna invazivă nu numai că transmite agenți patogeni, ci poate deveni și agresivă în noul lor ecosistem. Un exemplu în acest sens este albina africanizată (Apis mellifera scutellata), care se caracterizează prin comportamentul său agresiv. Drept urmare, a deplasat și a eliminat deja diverse populații de albine melifere (Apis mellifera) din întreaga lume.
Deși prezența albinei africanizate pare inofensivă, comportamentul defensiv al acestei specii a provocat deja decese din cauza înțepăturii sale. De remarcat că nu este nici mai mult, nici mai puțin otrăvitoare decât albina, dar tinde să-și cheme însoțitorii pentru a-și ataca atacatorul în grup. Prin urmare, numărul de mușcături crește considerabil și împreună ar putea fi letale.
După cum puteți vedea, entomofauna invazivă are implicații diferite pentru sănătatea umană din întreaga lume.Nu doar din cauza capacității lor de a transmite agenți patogeni, ci și din cauza daunelor pe care le pot provoca direct datorită comportamentelor lor naturale. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care cele mai afectate țări generează strategii de combatere a insectelor pentru a le face față.
Desigur, asta nu înseamnă că entomofauna este rea sau ar trebui eliminată, deoarece mai multe insecte îndeplinesc roluri cruciale în ecosistem. Trebuie doar reglementate pentru a evita problemele cu populația. Deși nu este o sarcină ușoară, este necesară menținerea echilibrului ecologic. În caz contrar, lipsa entomofaunei ar putea aduce catastrofe naturale mai grave.