Sunetele antropice subacvatice continue trec neobservate de noi, dar nu de animalele marine. În acest caz, un nou studiu a constatat că zgomotul de la bărci afectează reproducerea crabilor, interferând cu semnalele necesare pentru curte.
Experimentul, realizat cu animale în captivitate, pune în lumină această afirmație, dar include și crustacee printre cei afectați de zgomotul antropic al mărilor. Până acum, cercetările s-au concentrat pe mamifere și pești, fără a ține cont de alte specii. Prin urmare, vom vedea cu atenție cum au ajuns ei la concluzii.
Cum zgomotul navei afectează viața marină
Deși noi, creaturi terestre, nu percepem zgomotul pe care îl provocăm în apă, adevărul este că noi suntem principalii emițători ai acestuia în acest mediu. Nave, expediții, platforme petroliere, toată activitatea noastră offshore este o invazie a habitatului non-oamenilor care îl locuiesc.
Totuși, acea poluare fonică există și nu poate fi ignorată. Deși acest ultim studiu se referă la crustacee, efectele zgomotului subacvatic sunt diverse:
- Turburează comunicarea sonoră a animalelor, întrucât cacofonia sunetelor antropice le maschează pe cele ale faunei marine.
- Dezorientează speciile care navighează prin ecolocație, cum ar fi cetaceele.
- Prin compromiterea capacității de auz a animalelor, apar modificări fiziologice și comportamentale care afectează supraviețuirea speciei, precum este cazul crabilor în cauză.
- Zgomotul se deplasează mai repede și mai departe în apă, așa că aceste sunete au un efect mai larg decât pe uscat.
Relevanța acestei poluări fonice a fost deja subliniată, vom vedea mai jos cazul nostru specific. Nu ratați nimic.
Studiul care leagă zgomotul navelor și viața sexuală a crabilor
Această cercetare a fost publicată în octombrie 2022, un experiment menit să verifice efectul pe care l-au avut zgomotele antropice asupra împerecherii crabului de mare comun (Carcinus maenas). Pe lângă includerea crustaceelor în lista animalelor afectate de aceasta, s-a demonstrat că nu este necesar ca zgomotul să afecteze exclusiv semnalele acustice pentru a provoca uzură.
Ritualurile de împerechere plasează adesea exemplarele în situații vulnerabile, unde orice stimul poate fi perceput ca un pericol.Din acest motiv, deși semnalele sonore nu sunt esențiale în curtarea crabului de mare, ele le pot întrerupe. În plus, femelele își pot schimba alegerile (sau să nu le facă) dacă percep că condițiile de mediu nu sunt optime pentru împerechere.
Metoda
Studiul a conceput un experiment cu diferite condiții. În fiecare dintre acestea, crabul mascul a fost expus la un model de femelă impregnată cu feromoni de împerechere. În același timp, s-a redat o înregistrare a zgomotului antropic la diferite intensități, câte una pentru fiecare condiție. În continuare, a fost studiat comportamentul crustaceului în comparație cu starea de control, care nu a avut zgomot.
Rezultate: zgomotul navei afectează comportamentul sexual al crabilor
Ipoteza enunțată de studiu a fost îndeplinită: deși crabii masculi au reacționat întotdeauna la feromonii femele, nu au avut întotdeauna comportamente sexuale.Această alterare a fost accentuată în condițiile cu cea mai mare intensitate a zgomotului. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că este foarte posibil ca în natură acest lucru să funcționeze în același mod.
Deși împerecherea lui Carcinus maenas nu depinde în totalitate de semnalele acustice, prezența zgomotului antropic afectează comportamentul lor de curte ca factor de stres al mediului.
Importanța tăcerii
Poluarea fonică a fost retrogradată pe o poziție secundară în lupta pentru mediu. Deși este adevărat că scurgerile, poluarea și alte forme de poluare a mediului au un impact grav asupra lumii, zgomotul are și consecințe grave. Tăcerea este insuficientă acolo unde mulți oameni se adună, mai ales când se adună pentru câțiva pentru a se îmbogăți.
Nu numai animalele marine suferă efectele zgomotului antropic.Unele păsări, de exemplu, au capacitatea lor de a cânta redusă din cauza zgomotului din trafic. Ne afectează și pe noi conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, care precizează că 1 din 5 persoane sunt expuse la niveluri nocive de zgomot.
Când se va schimba această realitate? Ce este necesar pentru ca zgomotul de la bărci să nu mai deranjeze crabii și alte animale? Dragostea pentru tăcere capătă din ce în ce mai multă prezență în mintea populației, supusă, ca și restul speciilor, unui zgomot care nu le permite să trăiască în liniște.