Cazul curios al insectelor de combatere a dăunătorilor

Cuprins:

Anonim

Rapidopterele și crizopidele sunt două dintre grupurile considerate insecte de combatere a dăunătorilor. Au fost folosiți de ani de zile în entomologia economică și în controlul vectorilor.

Combaterea dăunătorilor este o parte fundamentală a activității profesionale a biologilor, medicilor veterinari și entomologilor. Cu zeci de ani în urmă a fost exclusiv un control chimic, datorită utilizării insecticidelor sintetice. Dar odată descoperite efectele sale negative asupra sănătății și mediului, au fost căutate metode alternative.

Unul din ei Este controlul dăunătorilor prin introducerea, în mediu, a altor ființe vii prădători sau concurenți. Dacă doriți să aflați mai multe despre acest proces complicat, citiți mai departe.

Cazul curios al insectelor de combatere a dăunătorilor

În continuare, vă prezentăm raphidiopterele și crisopidele, insecte de morfologie curioasă, care sunt considerate controlori naturali ai dăunătorilor.

Ordin Raphidioptera

Raphidopteranii sunt cunoscuți în mod obișnuit ca „muște de șarpe” din cauza gâtului lor serpentin, care nu este altceva decât o extensie a toracelui lor. Sunt un ordin al insectelor holometabolice, cu aripi transparente brazdate de vene foarte marcate și ornamentate.

Larvele lor trăiesc sub scoarța coniferelor, a eucaliptului și a anumitor pomi fructiferi, unde devorează o multitudine de insecte dăunătoare ecosistemelor. Adulții sunt, de asemenea, prădători, activi în timpul zilei.

Familie Chrysopidae

Crizopidelor li se dau numeroase denumiri comune, referindu-se la:

  • Culoarea verde a indivizilor adulți.
  • Ochii lui sunt aurii sau arămii gălbui.
  • Aripile sale, cu o venerație foarte marcată.

Această familie de insecte este cosmopolită și membrii săi trăiesc în special în zone cu vegetație și agricultură deosebite. Larvele lor, din nou, sunt prădători ai altor artropode cu corp moale. Chiar și unii adulți sunt, doar cu activitate crepusculară, spre deosebire de raphidopterani.

Mențiune specială a genului Crizopa

Este principalul gen prădător.Dantela verde este cea mai comună în Europa. Ochii lor sunt aurii cu reflexe metalice, dar toate culorile lor dispar atunci când insecta moare. Un alt exemplu este cel al dantelei uriașe, a cărei anvergură poate atinge cinci centimetri, găsită în cursuri de apă sau canalizare rutieră.

Atât șireturile uriașe, cât și șireturile verzi sunt denumite în mod obișnuit „muștele puturoase”, din cauza mirosului puternic și neplăcut pe care îl degajă, care îi protejează de păsări și de alți prădători.

Cum acționează aceste insecte de combatere a dăunătorilor?

Ambele grupuri de nevertebrate sunt considerate controlori ai dăunătorilor. Aici explicăm de ce.

Combaterea dăunătorilor biologici

Entomologia economică sau aplicată este studiul insectelor de interes pentru oameni, fie pentru produsele pe care le furnizează, fie pentru impactul pe care îl cauzează asupra bunurilor umane. Un interes deosebit pentru aceste studii sunt:

  • Albinele.
  • Insecte care transmit epizootii și zoonoze (boli care trec de la animale la oameni).
  • Dăunătorii.
  • Insecte de combatere a dăunătorilor.

Fiind în mare parte prădători generaliști, unele raphidoptere și crizopide au fost utilizate pentru programele de combatere a dăunătorilor. Acest lucru a fost posibil ca urmare a implementării controlului integrat al dăunătorilor utilizând, printre alte tehnici, controlul biologic prin prădători.

Controlul biologic este o metodă agricolă de combatere a dăunătorilor care folosește organisme vii care sunt într-un fel concurenți ai organismului care urmează să fie eradicat.

Ce mecanism face raphidoptere și crizopide?

Ceea ce se face este o producție masivă a acestor insecte, pentru a le elibera ulterior în mediul natural, în special în zonele de producție agricolă, unde dăunătorii sunt mai enervanți. Au demonstrat succes în controlul acarienilor, fluturilor, viespilor, furnicilor și afidelor, printre altele.

Larvele și adulții prădători se hrănesc cu acești alți artropode prin injectarea lor cu un suc digestiv care lichefiază conținutul corpului și le permite să-l absoarbă.

Principala provocare a acestei producții masive de insecte prădătoare este controlul canibalismului în timpul etapelor larvare. Pentru aceasta trebuie să utilizați substraturi speciale, să proiectați facilitățile în mod specific și să faceți lansări în timp util.

Deci, sunt utile aceste insecte pentru combaterea dăunătorilor?

Acestea și alte insecte, precum și păsările insectivore și alte animale, au arătat numeroase avantaje atunci când vine vorba de controlul dăunătorilor și vectorilor. În principal, acestea evită consecințele negative ale acumulării de insecticide în mediul natural, prevenind prezența lor ulterioară în alimentele vegetale sau în apă, de exemplu.

În plus, exercițiile de producție a oricăreia dintre aceste specii pot fi o metodă de diversificare economică și a forței de muncă în zonele rurale în care se instalează dăunători. Astfel, contribuie la dezvoltarea rurală, protecția mediului și, mai presus de toate, la menținerea biodiversității.