Ecosistemele planetei găzduiesc sute de mii de specii care coexistă în perfectă armonie. Acest lucru este posibil datorită faptului că se formează relații între ființe vii din diferite specii pentru a atinge echilibrul tuturor acestor animale din aceeași regiune.
Competiția dintre specii
Unele dintre aceste relații între ființe vii sunt negative pentru ambii participanți. În acest caz, spunem asta atunci când ambele specii concurează pentru aceleași resurse, acest lucru are consecințe negative pentru ambele.
În teorie, între două specii concurente, una ar avea succes peste cealaltă, dar datorită existenței nișelor ecologice relațiile dintre ființele vii de natură competitivă nu le împiedică pe amândoi să trăiască împreună în același habitat.
Mănâncă sau fii mâncat
O altă formă de relație este prădarea și erbivorul: vorbim despre relații între ființe vii care sunt negative pentru unul dintre participanți și pozitive pentru altul. De exemplu, leul care vânează gazela are multe de câștigat, dar gazela nu obține niciun beneficiu.
În cazul ierbivorului, la nivel ecologic relația este aceeași, deși se întâmplă că în multe cazuri erbivorul nu duce la moartea animalului. Chiar, Consumul de plante poate permite anumitor animale să acționeze ca dispersori naturali.
Paraziții temuți
În acest tip de relație, un parazit profită de o ființă vie parazitată. Noi vorbim despre relații între ființe vii care, la fel ca prădarea, sunt negative pentru un participant și pozitive pentru altul. Cu toate acestea, în acest caz ambele ființe trăiesc într-o relație strânsă sau simbioză.
În multe cazuri, paraziții au cicluri complexe care trec prin mai multe gazde. Paraziții provoacă efecte negative prin modificarea densității, supraviețuirii sau reproducerii lor. Unii paraziți precum toxoplasma își schimbă chiar și comportamentul gazdelor.
Un alt parazit care schimbă comportamentul gazdei sale este Leucochloridium, un vierme care își așează larvele pe „coarnele” melcului, care se mișcă și atrag atenția păsărilor, care sunt alte gazde ale viermelui.
Acești melci sunt nocturni, deci prin mecanisme în prezent puțin studiate, acești melci încep să-și schimbe tiparele de activitate și devin mai activi în timpul zilei.
Mutualism
Unele relații între ființe vii sunt pozitive pentru ambii participanți: vorbim despre mutualism, unde ambele specii mențin o relație simbiotică care aduce beneficii ambelor animale.
De exemplu, lichenii sunt organisme complexe în care o algă primește zaharuri de la o ciupercă și aceasta permite algei să subziste într-un habitat protejat. Multe specii de licheni nu ar mai putea trăi fără această relație de mutualism. Un alt exemplu de mutualism obligatoriu sunt termitele și organismele care trăiesc în sistemul digestiv, ale căror enzime vă permit să digerați lemnul.
Există și alte exemple de mutualism: relația dintre unii copaci africani și furnici: aceștia mușcă și deranjează erbivorele mari, care se îndepărtează de copacii în care trăiesc și își consumă nectarul.
Comensalismul și amensalismul
Comensalismul este o relație între ființe vii în care una dintre ele beneficiază, iar cealaltă nu are efect. În cazul amensalismului, vorbim despre o relație în care, în loc să beneficieze, celălalt animal este rănit.
Un exemplu de comensalism sunt unele alge care trăiesc în coaja broaștei țestoase și alte broaște țestoase marine, deși Nu se știe dacă această relație dăunează broaștelor țestoase prin reducerea absorbției lor de soare sau prin furnizarea de camuflaj. Un alt exemplu de comensalism este relația heronului cu erbivore mari.
Un exemplu de amensalism îl constituie girafele care călcă ierburi mici în timp ce încearcă să ajungă la copaci precum salcâmul, sau chiar umbra acestui copac care dăunează acestor plante mici.
Relații complexe între viețuitoare
Deși acesta este un mod didactic de a-l privi, relațiile dintre ființele vii sunt foarte complexe și de multe ori se suprapun. De exemplu, deși girafa mănâncă salcâmul și călcă plantele din jurul său, acesta fertilizează solul, își dispersează semințele și îl determină să producă mai mult nectar.
Acest nectar este folosit de furnici, astfel încât acei copaci care sunt protejați de girafe nu au de obicei aceste insecte mici. Interesant este că există și alte furnici care nu depind de nectar și care promovează infecția copacilor, astfel încât absența girafelor ajunge să le dăuneze. Acest lucru ne arată cât de complexe sunt relațiile dintre ființele vii din natură și pericolul ca oamenii să modifice aceste relații.
