Trăim într-o lume conectată prin autostrăzi, șine de tren și drumuri care întrerup traseele pe care viața sălbatică le urmează pe întreaga planetă; pasajele faunei sălbatice sunt propuse ca o soluție la separarea pe care o producem între animalele sălbatice cu activitate umană.
Care sunt traversările faunei sălbatice?
Bine deghizat pentru călătorul ocazional, de-a lungul drumurilor din majoritatea țărilor de pe glob există așa-numitele traversări ale faunei sălbatice. În mod normal, traversările faunei sălbatice sunt sub formă de poduri sau tuneluri, închise pe laturi, astfel încât animalele și oamenii să nu fie văzuți, sunt poduri cu substrat natural care permit traversarea acestor căi umanizate.
De asemenea, există sub formă de tuneluri care trec pe sub autostrăzi sau în zone în care activitățile aeriene sau maritime sunt restricționate. Chiar și în unele orașe se ia în considerare utilizarea plantelor sălbatice pentru a conecta stupii sălbatici de albine și a poleniza orașul.
Unele traversări ale faunei sălbatice sunt foarte pitorești și chiar au copaci și lagune artificiale, astfel încât animalele tind să desfășoare activități zilnice în ele. și folosiți-le ca un pas în mod natural.
Altele sunt mici și cu structuri foarte particulare; recent a fost lansat un pasaj pentru animale sălbatice pentru o specie de marmoset, care se bazează pe un pod suspendat traversând o autostradă în Columbia.
Pierderea habitatului rezolvată de traversările faunei sălbatice
Pierderea habitatului este una dintre cele mai mari amenințări la adresa animalelor pe cale de dispariție, cu toate acestea, această pierdere de habitat nu are loc în bloc, așa cum ne imaginăm. În mod normal, diferite secțiuni ale aceluiași ecosistem sunt pătrunse de activitatea umană, până când ajung izolate unele de altele.
Odată ce fragmentarea ecosistemului izolează populațiile, pierderea este dublă: pe de o parte, habitatul este redus de activitatea umană și, brusc, ajunge să fie izolat, prin urmare fragmentarea ecosistemelor înseamnă că animalele nu pot accesa alte zone care nu sunt încă exploatate de om, dar acestea au fost separate.
Importanța schimbului genetic și a pasajelor faunei sălbatice
Adevărul este că fragmentarea habitatului provoacă alte probleme acestor specii, cum ar fi faptul că activitățile umane determină separarea populațiilor de animale sălbatice și nu se pot reproduce.
Schimbul genetic este unul dintre cele mai mari instrumente pentru ca o specie să mențină o sănătate optimă: Speciile care au o variabilitate genetică mică, cum ar fi linxul iberic, gorila de munte sau ghepardul, sunt animale sălbatice care sunt extrem de sensibile la boli sau schimbări climatice.
Trecerile faunei sălbatice permit conectarea zonelor separate de activitatea umană, cum ar fi drumurile, ceea ce permite diferitelor populații să facă schimb de persoane și să interacționeze, pe lângă căutarea de resurse și recuperarea lărgimii teritoriilor lor.
Trecerile faunei sălbatice se pot face și într-un mod mare, sunt așa-numitele coridoare ecologice. Unele proiecte intenționează să traverseze jumătate din Europa sau diferite țări din jurul Himalaya. Aceste coridoare ecologice ar fi benefice pentru populațiile izolate de sute de kilometri, cum ar fi lupii Sierra Morena.
Trecerile de animale sălbatice: o soluție împotriva abuzurilor
Adevărul este că, chiar dacă pasajele faunei sălbatice nu ar exista, animalele vor încerca întotdeauna să se deplaseze prin teritoriul lor original în căutarea unui partener, hrană sau apă. Din această cauză Run-in-urile sunt principala cauză de deces pentru multe animale terestreîn special cele care necesită o cantitate mare de teritoriu, cum ar fi carnivorele mari.
Un exemplu în acest sens este râsul iberic, care are pete negre pe drumurile din sudul Spaniei, unde zeci de râși au murit în ultimii ani. Au fost create chiar semne specifice pentru a indica trecerea râșilor și pentru ca oamenii să încetinească.
Pentru că adevărul este că traversările faunei sălbatice nu pot fi plasate peste tot: pe drumurile secundare, multe specii nu vor face ocoliri pentru a utiliza trecerea în siguranță, deoarece majoritatea animalelor nu au suferit o alergare și nu sunt conștienți de pericolul pe care îl presupune.
Deși traversările faunei sălbatice sunt un instrument excelent pentru a atenua impactul pe care îl provocăm animalelor sălbatice, Se recomandă precauție atunci când conduceți în zone naturale și, în caz de alergare peste un animal sălbatic, trebuie contactat un centru de salvare.