Nasul câinelui este ceea ce ochiul este în ființa umană; unul dintre cele mai importante organe, care le permite să cunoască lumea. Iată câteva fapte amuzante despre cel mai valoros simț al iubitelor noastre patrupede:
- Puii se nasc surzi și orbi. Singurul sens care le permite să găsească mamelonul mamei lor este mirosul.
- Gama olfactivă a câinilor este de 1,5 metri, în timp ce cea a oamenilor este de 5 centimetri.
- Bulbul olfactiv al câinilor, proporțional cu cel al oamenilor, este de aproximativ patruzeci de ori mai mare.
- Mirosul câinilor este de 10.000 de ori mai sensibil decât gustul lor.
- Câinii sunt capabili să urmărească hidrocarburile care au cauzat incendii sau explozii, precum și droguri sau substanțe interzise.
- Ei detectează perioade de fertilitate la femelele din specia lor și la alte animale, cum ar fi vacile, care au o perioadă foarte scurtă de fertilitate.
Cum naiba funcționează mirosul câinilor?
Câinii noștri au chemarea Organul lui Jacobson, situat în partea inferioară a mucoasei olfactive, care comunică cu cavitatea bucală. Acest lucru explică modul în care câinele poate extrage mirosuri din aer sau chiar din lins. De fapt, prin lingerea solului sau a oricărei suprafețe, câinii pot extrage informații din ceea ce le stârnește curiozitatea. Acesta este modul în care ne putem obișnui cu ideea de ce comportamentul lui miroase fundul altor animale: să descopere sexul celuilalt, vârsta lor, unele trăsături ale comportamentului etc.
O ființă umană poate distinge probabil câteva zeci de mirosuri. Alții, cum ar fi un profesionist în parfumuri, de exemplu, multe altele, dar un câine poate recunoaște, distinge și clasifica în memoria sa mai mult de un milion de mirosuri și mirosuri diferite. De aceea pot urmări oameni sau obiecte prin aceste nuanțe mici, dar importante.
Vom găsi un fapt clar în acest sens dacă vom arunca o minge într-un bazin cu alții exact la fel. Pentru noi ar fi confuz să îl localizăm, mai ales dacă pierdem contactul vizual al drumului său către apă, dar pentru un câine, transpirația noastră pe minge sau mirosul propriei sale salive deja impregnate anterior pe minge fac posibil ca pentru a o identifica și a o aduce înapoi cu noi.
Acesta este motivul pentru care câinele recunoaște oamenii și obiectele. Dacă vedem câinele nostru ridicând capul, mirosind mediul înconjurător și ascuțindu-și ochii, se întâmplă pentru că s-ar putea să-și întrerupă ciclul respirator explorați și stocați informații (practic pentru întreaga lor viață) la distanțe mari datorită puternicilor săi senzori olfactivi.
Cum pot antrena mirosul câinelui meu?
Fiecare miros, oricât de nesemnificativ sau neplăcut ar părea, are o mare importanță în comportamentul câinelui. Le indică din locația sa în spațiu, cine îl împărtășește cu el, prezența intrușilor, boli și chiar unele stări de spirit la alți câini și la oameni. Nu trebuie să uităm că trufa din câine își formează memoria olfactivă, care cuprinde întreaga sa lume și îi determină viața și comportamentul.
Din acest motiv, este vital să reținem că animalele noastre de companie au nevoie de anumiți stimuli din mediul înconjurător, care să completeze cunoștințele lor despre spațiu și că, în plus, putem să ne consolidăm pozitiv în beneficiul și coexistența cu ei.
Fiind conștienți de importanța acestui simț la câine, îi putem recompensa de fiecare dată când miros ceva care îi interesează și care ne poate aduce beneficii, precum ziarul, papucii, jucăriile lor, animale necunoscute sau periculoase, membri noi în familie etc. Deci vom aplica cele cunoscute Principiul Premack: "O activitate preferabilă întărește executarea unui răspuns mai puțin preferabil." Aceasta înseamnă că ar trebui să consolidăm comportamentul neobișnuit, dar pozitiv, cu un comportament foarte comun. De exemplu, dacă câinele nostru iubește să se joace cu jucării „tragere de război”, ar fi convenabil să folosim această acțiune imediat după un comportament neobișnuit, dar pozitiv, cum ar fi aducerea ziarului sau oprirea de a mușca un anumit obiect.